Lăcaşul de cult a fost înscris pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Sfântul lăcaş este ctitorit de Constantin Brâncoveanu, fiind construit între anii 1690 – 1693. Este situat la poalele Munţilor Căpăţânii, şi aparţine, ca stil, artei brâncoveneşti.

Numele acestui ansamblu monastic provine de la numele unei specii de păsări nocturne – huhurezii. Conform legendei, meşterii care au muncit la construcţia mănăstirii, de frica turcilor, trebuiau să lucreze pe timpul nopţii, atunci când cântau huhurezii. Ansamblul monastiric se întinde pe aproximativ trei hectare şi are în componenţa sa patru lăcaşe de cult, fiecare având altă perioadă de construcţie şi alt ctitor. Mânăstirea Horezu deţine un loc special în istoria artei şi arhitecturii româneşti, cunoscută pentru puritatea şi echilibrul său arhitectural, pentru bogăţia detaliului sculpturii, dar şi pentru tratarea compoziţiilor sale religioase.

Brâncoveanu a dorit să fie înmormântat la Horezu

„Sfânta Mânăstire Hurezi este o valoroasă aşezare monahală şi reprezintă cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Ţara Românească. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a încredinţat supravegherea acestor mari şi valoroase lucrări rudei sale Pârvu Cantacuzino, mare stolnic, căruia, decedand în 1691, i-a urmat Cernica Ştirbei, fost mare armaş. Dintre mesterii care au lucrat la construcţia lăcaşului de cult menţionăm pe Manea vătaful zidarilor, Istrate lemnarul şi Vucasin Caragea, pietrarul, toţi pictaţi pe perete, în pridvorul bisericii mari”, a povestit maica stareţă Pavelina Gagea. „Este un colţ mirific, plin de istorie, legende şi credinţă. Noi venim aici în fiecare vară şi stăm în mânăstire, câteva zile. Liniştea din jur, bunătatea oamenilor din zonă şi ospitalitatea măicuţelor ne fac să revenim aici de fiecare dată”, a declarat Maria Urziceanu, o turistă din Bucureşti. Domnitorul Brâ