Numărul persoanelor bolnave de hepatită înscrise pe listele de aşteptare a scăzut simţitor, conform datelor Casei de Asigurări de Sănătate Cluj. Dacă, în 2009, pe listele de aşteptare se aflau 323 de persoane, la sfârşitul lui 2010, 175 de persoane, la finele anului trecut doar 66 de clujeni aşteptau aprobarea tratamentului.

În judeţul Cluj, timpul de aşteptare pe liste era de 18 luni acum doi ani, însă a scăzut sub şase luni, anul trecut.

Pacienţii vor eliminarea listelor de aşteptare

Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH), a afirmat, într-o conferinţă susţinută la Cluj, că şi la nivel naţional s-au redus timpii de aşteptare, însă cu toate acestea listele ar trebui eliminate pentru a avea acces la tratament cât mai mulţi bolnavi.

„Cei de la Ministerul Sănătăţii şi CNAS au promis în urmă cu două săptămâni că listele de aşteptare vor fi eliminate şi sper să se ţină de cuvânt", a precizat Marinela Debu.

Prof. dr. Vasile Andreica de la Clinica Medicală III atenţionează că România este singura ţară din lume care include bolnavii de hepatită în tratament pe baza unei legi şi nu pe baza unor ghiduri terapeutice.

„Bolnavul trebuie să respecte un traseu lung şi anevoios până când îşi primeşte tratamentul: întocmirea unui dosar, depunerea acestuia la Casa de Asigurări de Sănătate din judeţ, trimiterea lui la o comisie naţională, evaluarea dosarului şi apoi returnarea acestuia în judeţ cu răspunsul «da» sau «nu»", a precizat Andreica.

Decizia medicilor, subiectivă

Dorina Duma, directorul DSP Cluj, spune că din cauza lipsei ghidurilor terapeutice, comisia de evaluare poate să decidă subiectiv cui acordă şi cui nu acordă tratament.

„Dacă avem două persoane, una de 80 de ani şi una de 50 de ani, cu acelaşi grad al bolii, din cauza lipsei ghidurilor terapeutice, comisia