EPISODUL 5: Un mediator autorizat vorbeşte pentru EVZ despre percepţia românilor privind activitatea de mediere, aflată în fază de pionierat. Sursa: CODRIN PRISECARU

Campania "Stop justiţiei nedrepte!"continuă, astăzi, cu un interviu cu Radu Ionescu, mediator autorizat - specializat într-o activitate relativ ignorată în România, cu toate că a fost reglementată acum patru ani. Dacă ar fi luată în considerare, medierea ar elibera instanţele de o parte dintre procesele care, în prezent, grevează aparatul juridic. În loc să aştepte verdictul unor litigii care le risipesc timp şi bani, cetăţenii s-ar putea lăsa ghi daţi, prin asistenţă profesionistă, spre o înţelegere amiabilă.

În vârstă de 46 de ani, Radu Ionescu a obţinut prima dată acreditarea de mediator în 2005, urmând cursuri de specialitate la Bruxelles. A parcurs nenumărate stagii de pregătire în negociere, planificarea investiţiilor şi management, în SUA, Austria şi Marea Britanie.

EVZ: Ce poate face un mediator pentru părţile dintr-un proces şi nu pot face părţile însele?

Radu Ionescu: În primul rând, stabileşte o punte de comunicare. Mediatorul e un releu de comunicare a tunci când părţile nu pot dialoga între ele. În al doilea rând, mediatorul are, sau trebuie să aibă, capacitatea de a ajuta părţile să negocieze. În general, oamenii ha bar nu au să negocieze. Chiar dacă pot comunica între ei, nu au capacitatea necesară de a ajunge la un acord.

Ce fel de cazuri se pretează cel mai bine la mediere?

Nu există o ierarhie în acest sens. Singurele speţe care nu pot fi mediate sunt procesele penale în care, conform legii, înţelegerea părţilor nu anulează pedeapsa dată făptuitorului. Totuşi, în aceste speţe, prin mediere se poate rezolva partea de daune a procesului.

Cel la care mergeţi să-i propuneţi realizarea acestei "punţi de comunicare" nu vă p