La întoarcerea după primul nostru concediu aici, în SUA, ne-am simţit, poate pentru prima dată, acasa. Adică apartamentul nostru devenise acum oaza de linişte de care ai nevoie şi la care te întorci mereu, dupa ce ţi-ai ostoit dorul de ducă pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă. Sursa: Reuters

Avioanele care decolează şi aterizează pe Ronald Reagan, aeroportul pentru curse interne, trec atât de aproape de noi, desupra Potomacului, că aproape poţi să-i vezi pe cei care-şi pun centurile de siguranţă. De câte ori ne facem runda de alergare pe malul râului şi le vedem, ne ia dorul de ducă, dar un concediu ca cel din noiembrie te astâmpără pentru un timp.

Aici îşi permite aproape oricine să ia avionul şi să traverseze ţara în lung şi-n lat. Cu hotelurile este ceva mai problematic, pentru că, mai ales în marile oraşse, sunt destul de scumpe, raportat la preţurile din Europa şi la venitul mediu de aici. Există alternative, denumite Bed and Breakfast (B&B), pat şi mic dejun, presupun că un fel de demi-pensiune pe continentul nostru, dar nu le-am experimentat încă.

Societate a consumului excesiv

Am revenit în liniştitul DC, după ce ne-am petrecut o parte din concediu la Seattle şi restul la San Francisco. Fiind în apropierea sărbătorilor de iarnă, magazinele şi-au făcut reclamă pentru a-i invita pe toţi cei speriaţi de recesiunea economică să iasă din case şi să cumpere. Orice, cu orice preţ. Ce este pe raft la începutul lui decembrie la 100 de dolari, dacă nu se vinde până la sfârşitul lunii, poate ajunge şi la 10 dolari. Societate de consum fiind, nu suportă să ţină ceva pe raft de la un sezon la altul.

Gândul mă poartă la vară, de care îmi amintesc acum cu putină nostalgie. În ciuda aerului greu respirabil, umed şi fierbinte, oraşul îţi oferă, cu generozitatea garantată de taxele plătite separat la buget, piscine