Contribuţia de la bugetul public de pensii care merge la cele private obligatorii (Pilonul II) va fi anul viitor de 3,5%, comparativ cu 3%, cât este anul acesta. Informaţia a fost dată ieri publicităţii de către Andreea Paul Vass, consilier al premierului Emil Boc, la Forumul European de Pensii Private 2011.
Asta înseamnă că Executivul de la Bucureşti preferă să păstreze schema stabilită prin legislaţia în vigoare, care prevede creşterea cu 0,5 puncte procentuale, în fiecare an, a contribuţiei virate la Pilonul II. Polonia, de exemplu, a optat pentru o abordare contrară: din 2011, contribuţiile la Pilonul II s-au redus la 2,3%, urmând să revină gradual la 3,5%, în 2017. Estonia n-a mai dat nimic la Pilonul II, ci a păstrat la sistemul public totul, în 2009 şi 2010. Anul acesta au plecat la pensiile private două procente, iar la anul se va reveni la procentul iniţial, de 4%, redirecţionat către Pilonul II.
În România, sindicatele sunt adeptele reducerii temporare a procentului livrat spre Pilonul II, considerând că este mai importantă reducerea presiunii de pe sistemul public de pensii. Prin diminuarea procentului plecat spre pensiile private obligatorii s-ar putea asigura chiar o acoperire a inflaţiei, susţin sindicatele.
Ungaria, caz extrem
În Ungaria, măsurile de austeritate au afectat dur sistemul de pensii, încă de anul trecut. La sfârşitul lui 2010, activele de la Pilonul II de pensii au fost naţionalizate „de facto", pentru a se reduce datoria publică şi pentru a acoperi temporar unele reduceri de taxe. Acum două zile, Guvernul Orban a anunţat desfiinţarea pensionării anticipate, proiect de lege ce se aplică retroactiv, ceea ce înseamnă că sute de mii de maghiari îşi vor pierde pensia. Ei vor primi ajutoare sociale.
