E cunoscut faptul că mamele se confruntă cu un risc sporit de a deveni depresive în timpul sarcinii şi în perioada imediat următoare. Specialiştii se întreabă, însă, care sunt reacţiile taţilor în intervalul respectiv, ştiut fiind că organismul lor nu suferă atâtea transformări biologice precum cel al partenerelor lor de viaţă.

Paradoxal, însă, deşi o teorie cvasi-generală susţine că doar mamele riscă să se confrunte cu o stare de depresie post- natală, studii recente au relevat faptul că şi 10% dintre taţi pot manifesta simptome asemănătoare în timpul sarcinii sau la scurt timp după naştere.

Partizanii noii teorii aduc în sprijinul ipotezei lor exemple de bărbaţi care, periodic, prezentau lactaţie sau dureri asemănătoare celor din timpul naşterii, deşi, din cauze naturale obiective, ei nu pot rămâne însărcinaţi. Argumentele respective i-au determinat pe specialişti să ia în calcul şi o posibilă instalare a depresiei la bărbaţi în timpul sarcinii sau în perioada imediat următoare.

FENOMEN NATURAL?

Cercetări anterioare au relevat faptul că rata apariţiei unei stări depresive la proaspeţii tătici putea să varieze de la 1% la 25%. Recent, însă, în paginile unei reviste americane de specialitate au fost publicate rezultatele a 43 de studii recente, efectuate pe un eşantion alcătuit din 28.000 de taţi. Cercetătorii au stabilit că, în medie, 10,4% din bărbaţii chestionaţi sufereau de depresie care apărea într-o perioadă cuprinsă între primul trimestru de sarcină al partenerei şi prima aniversare a copilului. Riscul apariţiei depresiei paternale este mai mare în perioada cuprinsă între primele trei luni şi primele şase luni după naştere (25,6%) şi în Statele Unite (14,1%) faţă de o rată de doar 8,2% înregistrată la nivel mondial.

Toate aceste valori sunt mult mai mari decât cele înregistrate, în mod normal, în rându