O întrebare deloc absurdă. Asta chiar dacă, în contextul actualei bătălii electorale, tematica europeană serveşte exclusiv la dat în cap adversarului pentru a dovedi cine a furat mai cu sârg din fondurile europene.
Iar interesul creşte exponenţial doar dacă este provocat de curiozitatea de a vedea cine câştigă în lupta feroce pentru conducerea delegaţiei române la lucrările Consiliului European.
Sigur că problema bugetului multi-anual este vitală numai că, ceea ce omit să spună responsabilii noştri politici este că, în spatele acestei dezbateri se află o alta, infinit mai importantă pentru că priveşte redefinirea spaţiului şi regulilor de joc pentru noua construcţie care va fi Uniunea Europeană într-un viitor foarte apropiat.
Dezbaterea şi negocierile pe acest subiect au început de mai mult timp, s-a format un grup de lucru pe acest subiect şi vă invit să citiţi concluziile elaborate de "Grupul de reflecţie asupra viitorului UE" alcătuit din 11 miniştri europeni ai afacerilor externe reprezentând, Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia ,Portugalia şi Spania. Un grup informal, dar extrem de influent (întrebarea de ce România nu a fost invitată la lucrări ar trebui să ne pună pe gânduri, dacă asta ar interesa cumva pe cineva dintre decidenţii noştri de azi sau de mâine) şi care are meritul de a fi pus de masă cîteva teme esenţiale. Lectura acestor conluzii arată foarte limpede şi limitele construcţiei europene actuale, precum şi nevoia de evoluţie rapidă spre un nou sistem, implicând evident o modificare sau chiar o schimbare de profunzime la nivelul tratatelor existente.
Schimbările acestea sunt nominalizate în text, dar ceea ce este foarte important de văzut este dacă cele mai importante dintre ele (renunţarearea la sistemul votului în unanimiate pentru anumite domenii, posibilia înfiinţare a unui Parl
