Foto: Cristian Marcu / Jurnalul Naţional Blând Crăciunul. Spirit luminos al împăcării şi dragostei. Cârnaţi şi fripturi rumenite pe mese. Colinde cu Mesia. Dar sângele lui Sobaru, băr­ba­tul care s-a aruncat, în cel mai curajos act de protest politic, de la etajul lojelor parlamentare, unde încape? Unde trebuie aşezat? Faţa însânge­rată (cu craniul crăpat şi toate oasele făcute fărâme ale acelui bărbat tâ­năr, pisat parcă pe roată), pe care mi-o ara­tă o televiziune străină, unde se în­­ca­drează? Intră şi ea în spiritul Săr­bă­torilor? Incredibilă apatia parlamentarilor români! – se miră presa oc­­ci­­dentală. Incredibilă lipsa de vehemenţă! Nimeni n-a reacţionat pe mă­su­ra acestui protest care, petrecându-se într-un parlament, e unic în lu­me. Un ales, din opoziţie, s-a pus pe bocit. Li­deri marcanţi, tot din opo­zi­ţie, au dat declaraţii de uzură. Unele îns­­păi­­mân­tător de politicoase. Cei­lalţi, ai pu­terii, au bârfit relaxaţi, hârjonindu-se în vorbe. L-au înjurat pe "tem­bel" sau au şters-o din sală pentru a nu fi nevoiţi să se exprime. Să re­iau. În Parlamentul României, unde se dez­bate o moţiune împotriva po­li­ti­cii de exterminare naţională dusă de pu­terea de la Bucureşti, un bărbat ia pe cont propriu lentoarea cu care po­­po­rul – nu doar politicienii –, po­po­rul ro­­mân se apără în faţa execuţiei cri­mi­­nale. "Pentru tine, Boc!", strigă el şi se aruncă în gol, fără să întindă în aer o mână cu care să se apere în că­de­re. Gestul protestului sinucigaş este asumat cu tărie, integral, fără cea mai mică ezitare. Îşi înscrie mai întâi pe piept textul protestului, traducere fi­­delă a protestului tăcut şi fricos al mi­­lioanelor de năpăstuiţi din această ţară. Ne-aţi ciuruit, scrie el, adresându-se lui Traian Băsescu, cel care a bat­­jocorit, la două decenii de la Re­vo­luţia sângeroasă din decembrie ’89, spiritul democratic şi idealurile pentru care au