Arătam în numărul anterior că implicarea lui Traian Băsescu în sprijinirea măririi salariilor din învăţământ nu s-a rezumat - cum a căutat să ne manipuleze prin Declaraţia de presă de luni - la promulgarea legii.

Domnia sa a dus o întreagă campanie pentru a convinge opinia publică de necesitatea acestei legi. Cum guvernul Tăriceanu se opunea legii, Traian Băsescu nu s-a sfiit să-l atace violent pentru asta. La 28 octombrie 2008, refuzul premierului era denunţat drept incapacitate de a înţelege priorităţile României.

La 30 octombrie 2008 la prima sa Conferinţă de presă, lui Traian Băsescu i se pune următoarea întrebare: "Cum garantaţi acestor oameni că după alegeri se va instala un guvern care să mărească salariile profesorilor? Veţi pune această condiţie de negociere?".

La vremea respectivă, Traian Băsescu declanşase o campanie menită a intimida electoratul PSD şi PNL prin susţinerea tezei că domnia sa e cel care-l numeşte pe şeful guvernului, indiferent de rezultatul în alegeri. În acest context, Traian Băsescu dă următorul răspuns:

"Eu nu pot crede că o lege în România ar putea să nu fie aplicată. Deci, aici discutăm despre o lege în ceea ce îi priveşte pe profesori şi a nu o aplica ar însemna că nu mai suntem într-un stat de drept. De asemenea, vă pot spune că va fi foarte greu pentru un partid care nu face prioritate din educaţie, din sănătate, din reformarea administraţiei centrale şi locale, va fi foarte greu să desemneze un premier, dacă nu imposibil. Deci, în aceste condiţii am credinţă că pot avea dialog cu cei pe care îi voi desemna să ocupe funcţia de premier şi angajamentul lui public înainte de a-l desemna".

Lucrurile sunt clare. Preşedintele nu numai că a promulgat legea, că a justificat-o în trei declaraţii consecutive, dar, mai mult, a intervenit electoral împotriva PNL şi a lui Călin Popescu Tă