Un PSD schimonosit de chinurile facerii (I)
Facerea social-democrata de factura europeana. Aceasta оmi pare a fi principala problema asupra careia, aflati acum оn opozitie, liderii PSD ar trebui sa se concentreze. Altoit, odata cu оnfiintarea FSN ca partid politic, pe un trunchi neocomunist, fostul FDSN si PDSR s-a cantonat pentru mult prea multa vreme la sanul generos al tovarasului Iliescu. Iar faptul ca, dupa debarcarea acestuia, petrecuta la Congresul din aprilie, face partidul оnca sa paraie pe la оncheieturi se datoreaza unui imaginar pe care acelasi personaj l-a lasat mostenire atat la nivelul unor simpli membri sau militanti, cat si la nivelul unor lideri. Aceasta оntrucat tovarasul Iliescu a stiut unde sa pluseze: оn zona "activului de baza", extras axial al electoratului telecomandat, robotizat, dar cu profil neaos. Adica batranii, pensionarii frustrati, оntrucatva nostalgici, orientati spre "afectul de output" al sistemului, cel care creeaza cultura politica de dependenta si care asigura o participativitate nu de tip democratic, ci disciplinata, la ordin. E vorba, fara оndoiala, de o experienta veche, pe care "revolutionarul continuu" Ion Iliescu a deprins-o оnca de pe vremea cand, оn Frankfurtul pe Main al anului 1951, stangistii europeni acceptau despartirea definitiva de socialismul de tip sovietic si marcau, prin declaratia primului congres al Internationalei Socialiste, numita "Cu privire la scopurile si sarcinile socialismului democratic", nasterea social-democratiei la nivel european. Pana astazi, prin tot ceea ce a facut si оnainte de 1989, si dupa, tovarasul Ion Iliescu a demonstrat ca structura sa mentala nu se poate desparti nicicum, niciodata, de comunism. Iar asta reprezinta оnca o problema pentru noii lideri ai PSD, cata vreme clonele tovarasului оnca mai bantuie coridoarele partidiste. De aici, deci, chinuril