Din 2002, bucureştenii au migrat către suburbii, părăsind apartamentele de bloc în favoarea caselor construite la marginea Capitale.

Situaţia economică îi împinge pe mulţi dintre orăşenii ieşiţi la pensie să se retragă la ţară, unde costurile vieţii sunt mai scăzute. Aşa se explică, spun specialiştii, scăderea populaţiei de la oraşe. Ultimul recensământ reflectă de asemenea fascinaţia bucureştenilor pentru periferie, fascinaţie care i-a făcut pe mulţi dintre ei să părăsească blocurile din oraş în favoarea complexurilor rezidenţiale din apropierea Capitalei, crescând astfel de peste cinci ori numărul locuitorilor din judeţul Ilfov.

S-AU INVERSAT TENDINŢELE

Dacă până în anul 2000 cercetările sociologice arătau că românii din mediul rural îşi doreau să se mute la oraş, ultimul recensământ a scos la iveală tendinţa inversă. Motivul pentru care mulţi dintre orăşeni înlocuiesc blocurile din oraşe cu casele de la ţară, spun specialiştii, este costul vieţii mult mai scăzut în mediul rural.

„Tendinţa de a migra de la oraşe la sate se menţine de vreo 10 ani. E vorba de oamenii care au moştenit case bătrâneşti şi preferă să se mute acolo după ce ies la pensie. Costul vieţii este mult mai mic într-o astfel de zonă. Cu o pensie care valorează puţin peste 1.000 de lei nu poţi face mare lucru în oraş. Pe când într-o comună, într-o casă bătrânească, dacă mai ai şi o curte şi, deci, un petic de grădină unde poţi creşte câteva legume, te poţi descurca fără niciun fel de problemă”, explică sociologul Mircea Kivu.

JUDEŢUL ILFOV, TRENDUL IMOBILIAR CARE A DURAT 10 ANI

Ultimul recensământ a mai scos la iveală şi dezvoltarea surprinzătoare a câtorva regiuni din ţară. Cel mai elocvent exemplu este judeţul Ilfov, a cărui populaţie urbană este de cinci ori mai numeroasă decât era în 2002. Astfel, dacă în 2002 populaţia totală a judeţului Ilfov era de 300.123