Iesenii cultiva cu 10.000 de hectare de porumb mai mult decit la inceputul anilor '90. Potrivit sefilor Directiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR), aceasta cultura se afla, alaturi de griu, printre cele mai putin productive, cu o rata a profitului de doar 1% in anii cu precipitatii. In schimb, dupa cum reiese din statisticile DADR, a scazut suprafata cultivata cu sfecla de zahar, legume, floarea-soarelui, considerate culturi profitabile. Conform aprecierii sefilor DADR, structura culturilor agricole din judet a suferit aceste modificari atit din cauza schimbarii formei de proprietate de la inceputul anilor '90, cit si din cauza saraciei populatiei. „Lipsa mijloacelor mecanice i-a determinat pe tarani sa cultive mai mult porumb. Aceasta este o cultura paguboasa pentru ca este folosit in cantitati mari, nemacinat ca furaj pentru animale si ajunge sa fie de multe ori in surplus“, a spus Neculai Olariu, purtator de cuvint al DADR. In plus, fermierii nici nu au sanse prea mari sa opteze pentru o cultura mai profitabila, cum ar fi sfecla de zahar. „Pentru sfecla de zahar, Uniunea Europeana a stabilit o anumita cota, iar aceasta este deja atinsa de productia actuala de aproximativ 4.000 de hectare. Este o cultura profitabila, daca este cultivata in totalitate cu tehnologie moderna. Cultura de floarea-soarelui este destul de dificila, pentru ca are nevoie sa ramina sase ani pe acelasi amplasament“, a mai precizat Olariu.

Dupa cum sustin reprezentantii DADR, culturile care s-ar putea dovedi profitabile pentru fermierii ieseni, ar fi cele de rapita si soia. „In cazul acestor doua culturi, rata profitului ajunge la 15-20%. Rapita va avea cautare in productia de biodiesel“, a argumentat Olariu. Potrivit statisticilor DADR, in 1991, in judetul Iasi se cultivau aproape 93.000 de hectare de porumb, iar in 2006, 105.000 de hectare. Pe de alta parte, suprafata de legum