Foto: Intact images Premisele concluziei de demitere: În conformitate cu Constituţia, Art. 95, Parlamentul, după consultarea CCR, suspendă din funcţie preşedintele României.
În mod simetric arhirecunoscut, Parlamentul este instituţia în drept care să-l şi repună în funcţie, dacă există temeiuri de fapt şi de drept pentru repunere.
CCR nu-l poate repune în funcţie, deoarece nu CCR l-a suspendat şi nici nu există altă prevedere legală care să stipuleze, în mod expres, că CCR îl repune în funcţie pe preşedintele suspendat, dacă există temeiuri pentru repunere.
Rolul CCR în procesul de suspendare şi demitere este precizat clar în lege.
-CCR dă un aviz consultativ asupra intenţiei de suspendare ce i-a fost adusă la cunoştinţă de către Parlament;
-Plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului;
-Decizia CCR asupra valbilităţii referendumului nu este o decizie de repunere în funcţie, deoarece nu CCR a decis suspendarea;
-(2) Hotararea Curtii Constitutionale stabileste NUMAI daca a fost respectata procedura pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.
-Ca orice Hotărâre a CCR, decizia asupra valabilităţii referendumului se publică în M.O.;
-(3) Inaintea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, hotararea Curtii Constitutionale se prezinta Camerei Deputatilor si Senatului, întrunite in sedinţa comună.
Ca for care a decis SUSPENDAREA, Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra DEMITERII. (Parlamentul nu este poştaş, să primească Hotărârea CCR şi s-o trimită la M.O., mai ales că nu există o prevedere explicită în acest sens.)
Parlamentul, în temeiul tuturor probelor existente la dosarul Referendumului, are atribuţia legală în această privinţă, atribuţie conferită de Legea Referendumului, Art. 10