De ce suntem mai puţini decât în anul 2002? Care e motivul pentru care a crescut populaţia în judeţul Ilfov? Care este cea mai educată minoritate etnică din România şi de ce la oraşe trăiesc mai mulţi credincioşi decât la sate? Sunt doar câteva dintre întrebările la care va răspunde serialul „Radiografia României”, o analiză detaliată a rezultatelor ultimului recensământ, ce va fi publicat de „Adevărul” în următoarea săptămână.
Cum era de aşteptat, cel mai populat oraş din România este Bucureştiul, unde locuiesc mai multe persoane decât toţi locuitorii celor mai populate trei judeţe la un loc. Aşa arată rezultatele ultimului Recensământ din 2011, potrivit cărora în Capitală locuiesc peste 1.800.000 de persoane, în condiţiile în care judeţul Iaşi, cel mai populat din ţară, are doar 772.348 de locuitori.
Noile date ale Institutului Naţional de Statistică au mai scos la iveală că în continuare ne-am împuţinat, astfel
că în România mai locuiesc doar 20,1 milioane de persoane, în condiţiile în care, potrivit recensământului
din 2002, eram 21,6 milioane.
CĂDEREA COMUNISMULUI A GENERAT O EXPLOZIE DEMOGRAFICĂ
Motivul pentru care suntem mai puţini, spun specialiştii, este sporul natural negativ şi migraţia forţei
de muncă. Acestea însă sunt probleme cu care se confruntă aproape toate ţările. Sociologul Marius Pieleanu
explică rata crescută a natalităţii la începutul anilor ’90 printr-un entuziasm generat de căderea regimului
Ceauşescu.
„Căderea comunismului a generat un entuziasm demografic extraordinar. Nu a fost vorba de vreo creştere economică fabuloasă. A fost o descătuşare, chiar o uşoară inconştienţă mai ales din partea celor tineri căsătoriţi”, susţine sociologul. În plus, adevăratele greutăţi economice încă nu îşi făcuseră simţită prezenţa imediat după Revoluţie.
„Greul a venit în ’94 – ’95, cu reduceri
