Vinul, în special vinul roşu reprezintă o încântare a tuturor simţurilor, dar şi, după unele cercetări, un nepreţuit sprijin pentru sănătate. Cu patru secole înaintea erei noastre, Platon spunea că nu există cadou mai preţios pe care zeii să-l fi făcut oamenilor decât vinul.
Şi tot în acele timpuri Hipocrate recomanda utilizarea vinului ca tranchilizant, analgezic şi diuretic. Trei secole mai târziu, Iulius Cezar recomanda vinul la masă pentru a-şi proteja soldaţii de infecţiile gastrointestinale şi de sângerări. Apoi, acum nouă secole, Hildegard von Bingen, stareţa Mănăstirii Rupertsberg, cunoscută pentru preocupările ei legate de teologie, medicină şi biologie, utiliza vinul pentru a trata afecţiunile cardiovasculare. Câteva secole mai târziu, Paracelsus, născut în 1493, în Elveţia, fiul medicului Wilhelm Bombast von Hohenheim, recomanda în mod uzual vinul pentru binefacerile acestuia.
Iată că acum, după ce decenii la rând am fost sfătuiţi să ne ferim de această licoare, ştiinţa modernă vine să-i demonstreze efectele terapeutice. Un studiu publicat în 2007 în revista „Neuroscience" vine să demonstreze că, datorită conţinutului de polifenoli, vinul roşu anihilează în mare măsură efectul produs de alcool asupra sistemului nervos. Explicaţia este simplă. Efectul puternic antioxidant al polifenolilor prezenţi în vinul roşu previne afectarea neuronilor de către alcool. Cercetări biochimice, morfologice şi comportamentale întreprinse de cercetătorii Universităţii Porto din Portugalia vin să dea o imagine complexă asupra acestor acţiuni ale polifenolilor din vinul roşu de a proteja sistemul nervos.
Sunt concludente şi studiile prezentate în ediţia din 18 martie 2009 a publicaţiei „Clinical and Experimental Metastasis", care vin să demonstreze că acţiunea sinergetică a întregului complex de polifenoli din vin este mult mai eficientă în distrugerea celu
