Carnetul pe care îl prezentăm în paginile următoare a aparţinut unuia dintre combatanţii români pe Frontul de Est. Nu-i ştim numele, dar ştim altceva: veritabil cronicar al vremurilor pe care le-a trăit, militarul – încadrat în serviciul de aprovizionare al armatei – a consemnat conştiincios în carneţel traseul unităţii sale, impresii, griji, schimbări, dorinţe, în intervalul 29 noiembrie 1942-25 februarie 1943.

Similar altor sute de mărturii ale combatanţilor din Est, şi acest document e o oglindă a personalităţii autorului, oricine ar fi fost el: pragmatic, militarul şi-a notat în prima parte a carnetului de front o serie de date şi de contacte personale, în vreme ce a doua parte e reprezentată de jurnalul ţinut în perioadă. Redăm integral conţinutul documentului în cele ce urmează; fie şi numai pentru că e reprezentativ pentru traseul acelora dintre soldaţii români implicaţi în retragerea determinată de spargerea frontului de către sovietici, în zona Corpului 6 armată, comandat de generalul Corneliu Dragalina.

Pe primele două pagini ale carnetului, militarul a transcris versurile unei parodii româneşti după liedul binecunoscut în epocă, Lili Marlene (redat în forma Lilly Marlen). Sunt înşirate apoi o serie de nume cunoscute autorului, cu sau fără adrese, o listă de produse alimentare (cu tot cu preţurile corespunzătoare) necesare hrănirii a 37 de oameni pe o perioadă de 11 zile, precum şi o listă de soldaţi cărora trebuia să le distribuie foi de cort; întregesc acestă primă parte a documentului o serie de calcule matematice simple. Cu acestea în minte, nu credem că greşim când afirmăm că militarul al cărui nume nu-l cunoaştem era încadrat în serviciul de aprovizionare al armatei.

Recuperăm istoria unui combatant, fie el şi anonim

O analiză a însemnărilor sale face posibile şi alte concluzii: autorul notelor de front a f