România va obţine confirmarea că rachetele instalate de SUA până în 2015 vor face parte dintr-un scut antirachetă al Alianţei, în timp ce liderii celor 28 de state membre trebuie să adopte noul "concept strategic"

Apărarea contra rachetelor balistice, a terorismului internaţional şi a atacurilor informatice, modernizarea aparatului militar, tragerea unor învăţăminte din Afganistan şi împăcarea cu Rusia se află pe agenda Summitului NATO care se desfăşoară, vineri şi sâmbătă, la Lisabona. Secretarul general Anders Fogh Rasmussen vine în faţa liderilor celor 28 de state membre cu un nou "concept strategic", ce va presupune o reformare temeinică a Alianţei.

Proiectul conceptului are în vedere înfruntarea unor provocări "planetare", între care se numără proliferarea rachetelor balistice. Împotriva acestora, NATO va instala un scut care să includă şi elementele pe care SUA au anunţat deja că le va amplasa în România. Spre deosebire de scutul global, în varianta Administraţiei George W. Bush, niciun stat NATO nu va rămâne fără "acoperire".

În opinia ambasadorului SUA la NATO, Ivo Daalder, scutul nu ar costa mai mult de 200 milioane euro, de-a lungul a zece ani, aşadar este vorba de o cheltuială pe care aliaţii şi-o permit. Apărarea antirachetă va rămâne doar un element din "vocaţia NATO" - aceea de a apăra teritoriul oricăruia dintre membrii săi, pe baza solidarităţii aliaţilor în faţa unui atac asupra unui stat membru.

În respectarea acestei vocaţii, noul concept strategic ia în considerare trei cerinţe noi. "Modernizarea aparatului militar" este prima dintre acestea, ea fiind impusă de faptul că provocările contemporane sunt mai "perfide" decât cele reprezentate de fostul Tratat de la Varşovia. În vederea modernizării, SUA vor insista ca aliaţii săi să nu sacrifice apărarea prin planurile de austeritate.

Reducerea cu 8% a cheltuielilor milita