De mult timp nici un străin nu a mai descris atît de real firea românilor. A trebuit ca un ziarist american, supraponderal, „poponar“, cum se descrie pe sine, să fie „făcut cu talent“ de Romulus, un prostituat (dacă există şi masculinul la femininul cunoscut n.a.) din Sibiu. Din postura sa de „soţioară încîntată“, Bruce Benderson recunoaşte că prezenţa lor în public, unul tînăr şi altul bătrîn, apare în ochii lumii drept ceva „grotesc, jenant, nelegitim“, dar iubirea oarbă l-a făcut să persiste într-un act contra firii. La întrebarea „Cine sîntem?“, obsedantă pentru români, autobiografia erotică a lui Benderson dă un răspuns pictografic. A trebuit să vină un american la curtea lui Romulus să ne reamintească ce ştiam deja de la Drăghicescu. Nu ne place cum sîntem, dar ne „iubim“ aşa, oricum, prin ganguri, plajă sau discoteci, cu oricine oferă. Cartea a avut un succes enorm în Franţa, autorul fiind primul american răsplătit cu Prix de Flore. Milionul de exemplare vîndut în străinătate face praf orice buget de promovare a „fascinantei şi eternei“ Românii. Dacă pentru pasionaţii de literatură erotică e un bluff, o cacealma, fără orgasme, pentru cititorii de romane psihologice e un bun pretext de comentarii şi de dispute aprinse. Aventura de o noapte a personajului principal se transformă într-o pasiune masochistă. Autorul ştie că este dijmuit de tînărul care nu şi-a ascuns niciodată orientarea hetero şi cheltuie „în disperare“ banii cu prostituatele din ţara lui. Bruce insistă cu patimă să-i cunoască tainele, vicleşugurile şi lumea ascunsă. E clar că nu e o ficţiune. Nici un romancier nu ar fi putut, după vreo documentare acerbă, să redea atît de bine România tranziţiei. Pentru a-l cunoaşte mai bine pe Casanova ciocolatiu şi cu nasul mare, plin de cicatrici, a studiat în amănunt istoria românilor. Dacă lecţia despre trecut a absolvit-o cum laude, nu a fost admi