Aglomeraţie Premiera românească a peliculei „Poliţist, adjectiv“, în regia lui Corneliu Porumboiu, a avut loc joi seara, în cadrul Festivalului Transilvania de la Cluj. Un poliţist care nu-şi găseşte rostul în lume şi o scenă memorabilă în care sensul cuvântului „conştiinţă“ este căutat în DEX. Pe scurt: „Poliţist, adjectiv“. Cristi (Dragoş Bucur), poliţist de provincie, duce o viaţă modestă, care se scurge între biroul cu dulap de tablă şi Pentium III şi şedinţele cu „Şefu’“. I se pune în braţe cazul unui licean consumator de haşiş.
Timp de trei zile, îi filează pe tânărul Victor, dar şi pe prietenul acestuia, Alex, cel care a „sifonat“ la Poliţie. Concluzia se conturează repede: Victor fumează jointuri în pauza mare, lângă o unitate militară din apropierea şcolii, şi niciun indiciu nu relevă faptul că tânărul ar distribui, la rândul lui, droguri.
În mintea lui Cristi încolţeşte, ca un bulgăre de zăpadă, un sentiment de vinovăţie, gândindu-se tot mai serios că, prin organizarea unui flagrant, ar distruge viaţa unui tânăr teribilist şi atât. Refuză, astfel, continuarea anchetei, invocând „conştiinţa“ în faţa şefului. O secvenţă monumentală din film, „scena dicţionarului“, prezintă analiza lexicologică a „conştiinţei“, dar şi a „moralităţii“ sau a „poliţistului“.
Inspirat de povestea unui prieten poliţist
„Poliţist, adjectiv“ a fost primit, la TIFF, cu aplauze, iar filmul a rulat cu casa închisă, spre dezamăgirea spectatorilor care au rămas pe dinafară. Pelicula a avut parte de o premieră nocturnă şi de un Porumboiu plin de umor. Despre film, regizorul a spus că este unul despre sens, despre un om care nu-şi găseşte rostul într-o lume haotică.
„Fac filme la persoana a III-a“
Scenariul peliculei a pornit de la două idei: povestea unui tânăr ce şi-a „turnat“ fratele şi cea a unui pr