SA NU-I FIE DE DEOCHI DE VIATA! Acum ceva vreme, Marele Creator l-a chemat pe unul din ingerii preferati si i-a spus: "Iti dau urmatoarea sarcina. Fa un proiect de femeie frumoasa si desteapta, de femeie doldora de sensibilitate si talent si fixeaza-i si menirea, sa aduca bucurie oamenilor!". Ingerul cel destoinic s-a apucat imediat de treaba si a facut proiectul si, apoi, asa cum i-a dat misiunea Peste Toate Superiorul, a si pus in lucrare proiectul. Dar inainte a inmuiat o pana de pescarus in calimara si a scris pe coperta proiectului: "Maria Dragomiroiu". O iubeste publicul. Sufletul ei trece intotdeauna scena si incalzeste salile. Vocea ei mangaie toate simtirile frumoase si prin glasul ei cantul popular straluceste, nu-l intineaza nici un microb de muzica de mahala cum din pacate exista ingrijoratorul pericol. Cand simte ca trebuie sa-si improspateze sufletul, Maria Dragomiroiu se suie la volan si da o fuga pana la casa parinteasca dintr-o comuna valceana, acolo unde in fiecare lucru este o particica din fiinta iubita a mamei. Si se apuca Maria sa deretice prin casa, sa mature frunzele cazute pe prispa si sa trebaluiasca prin batatura. Din cand in cand ridica ochii spre un loc de pe perete, unde a ramas un cui de care acum multi ani era agatat un difuzor simplu si batran la care auzea vocea Mariei Lataretu, a Mariei Tanase, cele doua Marii care i-au luminat drumul prin arta. De altfel, le-a iubit pe amandoua, dar s-a ferit tot timpul sa le imite. A vrut sa fie o Marie de sine statatoare, Maria Dragomiroiu. De altfel, la concursul "Floarea din gradina", pe care pana la urma l-a castigat cu brio, cineva chiar a sfatuit-o sa se fereasca toata viata de pericolul de a fi influentata de duhul Mariei Tanase. Si asta fiindca Cerul chiar ii lasase o voce ce semana cu a inegalabilei cantarete "Cine iubeste si lasa!". A coborat Maria, copil de taran din satul valcean, sa c