Universităţile româneşti pot deveni competitive pe măsură ce va creşte cererea de cercetare din partea mediului privat. Sprijinirea parteneriatelor lor cu firme inovatoare, prin fonduri structurale, este un mecanism mai sănătos de creştere a calităţii educaţiei şi cercetării decât investiţia directă în resursa umană.
Articol din dosarul "Rezervoarele de idei din România", din ediţia nr. 20 a FP România (ianuarie/ februarie). Detalii ilustrate: Sumarul, Nota editorului.
Oraşul Oulu din Finlanda este printre cele mai nordice din lume. Multă vreme, principala industrie din Oulu a fost procesarea lemnului. În 1959 însă, Oulu a înfiinţat o universitate, care la început avea doar trei facultăţi: Filosofie, Tehnologii şi Pedagogie. Acum, universitatea din Oulu este in topul Shanghai 500. Ingredientele succesului? Guvernul finlandez a amplasat în Oulu centrul naţional de cercetare în electronică, iar compania Nokia a investit în producţie şi cercetare.
Firma finlandeză produce acum la Jucu, in judeţul Cluj, şi a început colaborări cu universităţile Babeş-Bolyai şi cu Universitatea Tehnică din Cluj pentru activităţi de cercetare. La Titu, anul acesta, a fost deschis Centrul de Inginerie Renault Technologie. Renault colaborează de câţiva ani cu Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cu Universităţile din Piteşti, Craiova, Iaşi, Galaţi, prin proiecte comune, coordonate în cadrul unor întâlniri trimestriale. Centrul de la Titu va angaja 1.600 de ingineri, dintre care mulţi vor lucra în proiectare.
Investiţiile de la Jucu si Titu reprezintă o cerere de cercetare care va îmbunătăţi calitatea educaţiei în universităţile tehnice. Posibilitatea de a lucra în cercetare pentru mari companii va creşte competiţia în rândul studenţilor şi importanţa activităţilor de cercetare în timpul facultăţii. Universităţile româneşti pot deveni competitive pe
