Criza actuală nu a expus doar dezechilibrele fiscale şi macroeconomice cauzate de lipsa reformelor în mai multe ţări din zona euro, ci şi problemele structurale din structura instituţională a uniunii economice şi monetare europene.
În pofida tuturor disputelor, am reuşit să consolidăm bazele monedei euro şi am îmbunătăţit sustenabilitatea economiilor noastre, susţin Jeroen Dijsselbloem (preşedintele Eurogrupului), Olli Rehn (vice-preşedintele Comisiei Europene), Jörg Asmussen (membru al comitetului executiv al Băncii Centrale Europene), Klaus Regling (managing director al Mecanismului European de Stabilitate) şi Werner Hoyer (preşedinte al Băncii Europene de Investiţii) în paginile cotidianului New York Times.
Potrivit responsabililor europeni, deşi nu totul merge bine, iar schimbarea necesară aduce cu sine probleme sociale grave (în special sub forma unui şomaj inacceptabil de mare), dovezile indică clar că răspunsul la criză a sprijinit reechilibrarea economiei zonei euro şi a asigurat integritatea monedei europene.
Europa a urmat o strategie coerentă bazată pe cinci piloni importanţi, susţin autorii articolului.
• În primul rând, sub coordonarea Comisiei Europene şi a Eurogrupului, miniştrii de finanţe din eurozonă şi toate ţările din zona euro întreprind schimbări majore pentru a consolida bugetele naţionale şi a îmbunătăţi competitivitatea - aspecte cruciale pentru o dezvoltare durabilă în Uniunea Europeană.
• În al doilea rând, pentru a asigura o corecţie durabilă a dezechilibrelor şi pentru a avea finanţe publice solide, s-a căzut de acord asupra unor noi reguli de politică economică, cu scopul de a consolida bazele uniunii economice şi monetare. Suntem în prezent într-o poziţie mult mai bună pentru a detecta şi corecta dezechilibrele, cum ar fi creşterea excesivă a creditării sau explozia preţu