Regimul alimentar de tip fast-food a devenit, în ultimele câteva decenii, un adevărat stil de viaţă, un soi aparte de cultură care tinde să se răspândească în toată lumea. Un stil ultramodern care aduce cu sine o simplificare a vieţii de zi cu zi.

Şi asta pentru că, până de curând, obţinerea şi prepararea hranei era una dintre ocupaţia de bază a oamenilor, care le consumau cea mai mare parte a timpului. Acum, hrana este uşor accesibilă, disponibilă la orice colţ de stradă. Iar singurul efort pe care trebuie să-l faci pentru a ajunge la ea este să bagi mâna în buzunar şi să scoţi de acolo câţiva bănuţi.

Pentru animalele sălbatice care trăiesc în mijlocul naturii, obţinerea mâncării este una dintre cele mai importante "activităţi" pe care le au de îndeplinit. Ierbivorele sunt oarecum favorizate căci pentru ele viaţa este ceva mai simpluă: nu au nimic altceva de făcut decât să pască hrana vegetală, ori unde s-ar afla ea şi sub orice formă s-ar prezenta. În schimb, pentru carnivore situaţia este cu mult mai complicată: înainte de a fi consumat, orice "prânz" trebuie mai întâi vânat. În general, maimuţele antropoide actuale sunt ierbivore. Doar din când în când, unele dintre ele îşi completează meniul cu carne, obţinută în urma unor raiduri de vânătoare. Pentru cimpanzei, "restaurantul fast-food" nu este niciodată la îndemână. Iar ceea ce pentru noi este "hamburgherul" ori cine ştie ce altă delicatesă de acest soi, pentru ei este o ciozvârtă de carne obţinută cu greu, în urma unor adevărate raiduri de vânătoare.

O HRANĂ MAI CONSISTENTĂ

Cam acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu strămoşii noştri. La începuturi, ei au fost atât culegători de produse vegetale cât şi vânători, din ce în ce mai pricepuţi. Se pare chiar că, în totală contradicţie cu opiniilor actuale ale nutriţioniştilor, regimul alimentar bazat pe carne a fost unul