Recordmanul mondial la 100 şi 200 m, Usain Bolt, spune că ar permite să i se conserve sîngele atîta vreme. S-ar putea să fie o afirmaţie riscantă.
Pe Usain Bolt ai zice că l-a croit cineva după vreo statuie e perfecţiunii. Nu e genul sprinterului îndesat şi musculos, precum au fost Ben Johnson, Maurice Greene sau sînt Tyson Gay, Justin Gatlin şi Johan Blake, cu înălţimi între 1,76 şi 1,80 metri. Soiul ăla pe care fiecare creştere musculară se vedea imediat, umflată ca un val de furtună. Fiecare venă pulsînd nebună sub stratul de piele. Bolt e din stirpea lui Carl Lewis cu ai săi 1,90 metri. Înalt, cu muşchii lungi şi fini, privind lumea, pista şi adversarii de sus, dintr-o atmosferă diferită. Mai mult, jamaicanul are chiar 1,95 metri, fiind unul dintre cei mai înalţi sprinteri faimoşi ai istoriei.
În aceste zile, nu cu multe înaintea Campionatelor Mondiale ce se vor desfăşura la Moscova, specialişti şi oameni de ştiinţă ne explică faptul că Usain este nu doar o statuie a perfecţiunii, ci absoarbe multe alte calităţi. Cele care îl fac să fi alergat 9,58 secunde pe suta de metri şi 19,19 pe 200 m. În el se întrunesc forţă, viteză, agilitate, flexibilitate, reacţie rapidă. Combinaţia ideală în proporţiile ideale. E o chestiune liniştitoare, aceea de a şti că există o explicaţie logică, ştiinţifică în spatele unor performanţe atît de sclipitoare.
În aceste zile, nu cu multe înaintea Campionatelor Mondiale ce se vor desfăşura la Moscova, sprintul mondial ştie sigur că nu va conta o vreme pe Gay şi Asafa Powell, depistaţi pozitiv, şi pe Johan Blake, accidentat. Bolt nu pare tulburat, într-un interviu în Marca spune cu seninătate că nu se va simţi singur din acest motiv în finala la 100 de metri. Şi mai spune ceva, ceva mult mai riscant aş crede. E adevărat, afirmaţia nu a venit direct de la el, n-a fost o declaraţie orgolioasă, provocatoare,
