Condusi de Regele Ferdinand, 500.000 de militari romani au intrat in primul razboi mondial. Armata romana a fost tradata de aliati si atacata cu inversunare de dusmani.
De-a lungul razboiului, prin toate teritoriile unde au intalnit romani, soldatii au fost alaturi de ei.
Foametea, molima si tradarile aliatilor au decimat efectivele armatei, care, in toamna anului 1916, se afla infranta in Moldova. Insa, unitatea nationala a romanilor s-a manifestat printr-o actiune istorica atunci cand transilvaneni si bucovineni, aflati de partea ruseasca, s-au inrolat voluntar si au format batalioane romane care au intarit efectivele armatei noastre, aducand multa insufletire si nadejde romanilor din toate teritoriile.
In anii 1918 si 1919, Armata Romana a luptat pentru eliberarea teritoriului transilvan. Atacuri antiromane erau la ordinea zilei, iar trupele faceau eforturi pentru a-i ajuta pe locuitorii teritoriilor prin care treceau. Impartirea tainului de la cazanul garnizoanei cu locuitorii infometati era un obicei al soldatilor romani. Ajutau pe toti, indiferent de etnie. La intrarea in Budapesta, in 4 august 1919, populatia orasului era lihnita de foame. Din ratiile lor, soldatii romani incercau sa aprovizioneze populatia. Astfel, Armata Romana era intampinata cu entuziasm de localnici.
S-a inradacinat un obicei al Armatei Romane ca, de 1 decembrie, in aproape toate localitatile din tara, dupa serbarea populara si parada trupelor militare, sub corturi militare, sa se ofere gratuit o 'mancare la cazan'. Se gateste fasole cu ciolan, cu costita sau carnaciori, o mancare de cartofi cu ciolan si muraturi, dar si varza calita cu 'scaricica' si sarmale, in raport de dotarile contribuabililor. Acest obicei a fost intrerupt o lunga perioada, dar a fost reluat dupa 1989.
'La cazan' se insiruie multime pestrita de oameni. Cei mai rari sunt vete