Serafim. Înger de rang superior, situat ierarhic între arhangheli şi heruvimi. În “cetele îngereşti” ale religiei creştine, serafimii au, iată, un loc clar. Precis. În familia Serafim, din Braşov, Alex şi Ianis sunt îngerii casei, îndelung şi cu dragoste aşteptaţi. Veniţi pe lume într-o zi de ianuarie a anului 2010, au fost întâmpinaţi de un soare strălucitor... „Era o lumină neobişnuită şi 15 grade afară”, îşi aminteşte mama, Delia-Maria Serafim. „Am ştiut imediat că avem nişte copii speciali”. Nici nu se putea altfel... doar că, în timp, cuvântul „speciali” a început să capete şi alte înţelesuri.
„Povestea lor începe mult mai devreme. Cu doi părinţi îndrăgostiţi şi dornici să aibă o familie completă, care au visat îndelung la momentul când le va fi dat să aibă un pui de om al lor, pentru care nu a fost bucurie mai mare decât aflarea veştii că „ei” există, se dezvoltă şi în scurt timp vor fi...”.
La naştere nimic nu avea să prezică parcursul pe care cei doi serafimi îl vor avea. S-au născut perfect sănătoşi, cu scor APGAR 9, cu greutăţi bune: Alex avea 3,100 kg, iar Ianis – 2,650 kg. „Erau cuminţi, frumoşi, angelici, demni de numele pe care îl poartă: SERAFIM”.
Primul an de viaţă al gemenilor Serafim a decurs aparent normal. „Păreau să aibă o dezvoltare optimă, şi-au atins la timp toate etapele de dezvoltare şi ne-au bucurat zi de zi cu prezenţele lor divine. Ceva în subconştient mă preocupa, totuşi. Cunoşteam semnele autismului şi vedeam la Alex lipsa contactului vizual susţinut. Îndepărtam însă uşor gândul că ar putea exista o problemă reală, pentru că el "vorbea" cu căluţii caruselului, râdea, mânca bine şi, mai mult decât orice, manifesta o înţelegere deosebită a relaţiei cauza-efect şi, în general, o inteligenţă poate peste medie”, spune mama, care continuă, apăsând pe cuvinte: „Autismul vine uneori ambalat într-un pachet foarte frum
