Deasupra oricăror legi şi doar in virtutea faptului că se crede reprezentativă pentru opinia publică din Romănia, o mănă de ONG-uri strănse sub pălăria Coaliţiei pentru un Parlament Curat reinvie după trei ani şi imparte verdicte: cine are dreptul şi cine nu să candideze pentru Parlamentul European.

Deasupra oricăror legi şi doar in virtutea faptului că se crede reprezentativă pentru opinia publică din Romănia, o mănă de ONG-uri strănse sub pălăria Coaliţiei pentru Parlament Curat reinvie după trei ani şi imparte verdicte: cine are dreptul şi cine nu să candideze pentru Parlamentul European.

Inaintea alegerilor generale din 2004 apărea sub titulatura Coaliţia pentru un Parlament Curat (CPC) un conglomerat de ONG-uri care işi propunea cu de la sine putere să arate romănilor cine merita sau nu să intre in forul legislativ al ţării, in baza unor criterii prestabilite. Aceste criterii erau: realizarea de profit necuvenit, ca urmare a unui conflict de interese, căt timp persoana a deţinut funcţii publice; persoana se află in anchete de corupţie, deturnare de fonduri, fraudă; persoana se află deja in al treilea partid politic sau, mai mult, in urma unor mutări repetate in căutare de avantaje personale, fără ca partidele anterioare să se fi desfiinţat, fuzionat cu cel actual sau să işi fi schimbat orientarea politică in mod radical, fără acordul candidatului; persoana a colaborat ca agent sau informator cu Securitatea; persoana se află sau s-a aflat in incompatibilitate cu o funcţie publică pe care a deţinut-o; persoana este deţinătoarea unei averi disproporţionate faţă de sursele sale declarate de venit; persoanele ar intra intr-o formă sau alta sub incidenţa proiectului de lege a lustraţiei. In baza acestor criterii, Coaliţia a intocmit atunci liste care includeau 95 de candidaţi de la PSD+PUR, nouă de la Alianţa D.A., 46 de la PRM şi t