Clauza de salvgardare şi mecanismul de cooperare şi verificare sunt două lucruri separate, spune Comisia Europeană care gestionează cele două procese şi care nu va renunţa la monitorizarea României în viitorul apropiat. Activarea clauzei de salvgardare asociată mecanismului de monitorizare a României s-ar fi tradus prin nerecunoaşterea sentinţelor de judecată româneşti pe plan european. Clauza de salvgardare şi mecanismul de cooperare şi verificare sunt două lucruri separate, spune Comisia Europeană care gestionează cele două procese şi care nu va renunţa la monitorizarea României în viitorul

apropiat.

Activarea clauzei de salvgardare asociată mecanismului de monitorizare a României s-ar fi tradus prin nerecunoaşterea sentinţelor de judecată româneşti pe plan european. Aceasta era singura posibilitate de sancţionare a ţării în cazul în care s-ar fi dorit acest lucru. Tratatul de aderare al României la UE stipulează că această sancţiune poate fi aplicată doar timp de trei ani după aderare. Prin urmare, ea expiră în decembrie anul acesta. Clauza de salvagardare şi monitorizarea României sunt însă două procese separate, amintea CE în raportul său din iulie privind reforma justiţiei. Monitorizarea nu este limitată în timp şi nu se va putea opri decât atunci când cele patru criterii ale reformei vor fi îndeplinite. România a făcut progrese dar cel puţin cele două criterii privind mica şi marea corupţie sunt în continuare departe de a fi îndeplinite.

Mecanismul va continua prin urmare şi după decembrie 2009 dar puterea sa constrângătoare va fi inexistentă după dispariţia posibilitatii de sancţiune. Monitorizarea Românieinu poate fi suspendată decât la recomandarea CE aprobată unanim de statele membre ale Uniunii. Acestea pot însă sancţiona România şi pe alte căi, reducerea sau tăierea completă a fondurilor europene este o posibilitate, alta ar fi înt