Cum spuneam, al doilea aspect al alegerilor supus criticilor este asa numitul “vot alb”, introducerea in urna a unui buletin fara nici o stampila. Atacurile vizeaza, prin asociere, si Asociatia Pro Democratia, care a avut initiativa acestui tip de vot si l-a popularizat.
Onorata instanta de cititori, cazul impotriva votului alb este, daca inteleg bine, faptul ca aceste voturi ar fi putut conta pentru un rezultat sau altul. Ei bine, e o acuzatie pe care nu o pot accepta, cu acelasi argument pe care l-am oferit in apararea absentilor la vot. Nu inteleg deloc de ce acesti oameni ar fi trebuit sa fie obligati sa contribuie la rezultatul alegerilor impotriva dorintei lor. Mai departe, dar pe acelasi principiu, orice posibilitate data alegatorilor de a-si rafina si clarifica optiunea politica exprimata, orice reducere a falsificarii acestei optiuni, orice reducere a “votului util” reprezinta un lucru bun. Daca o parte din electorat doreste sa-si exprime, prin vot, protestul fata de oferta politica si umana din care sunt pusi sa aleaga, nu pot accepta ideea ca legea ar fi trebuit sa-i impiedice.
Este adevarat ca o campanie activa pentru acest tip de vot este una foarte controversata, mai ales din partea unui ONG care are ca scop declarat intarirea democratiei. Linia de demarcatie aici e destul de firava. Daca o astfel de campanie se adreseaza absentilor, informandu-i ca pot combina si protestul si votul facandu-l mai eficace, atunci este cat se poate de in regula. In schimb, daca o astfel de campanie se adreseaza votantilor, pledand pentru un vot alb atunci, cum vorbim de o optiune anti-sistem, demersul devine unul politic si contrazice direct misiunea acestui ONG. Cum spuneam, linia de demarcatie este extrem de fragila si, chiar daca acord Asociatiei prezumtia de buna-credinta, as vrea sa cred ca au fost constienti de aceasta controversa.
Acestea
