Este necesar accesul facil al celor interesaţi la dosarele Securităţii. Născută cu malformaţii şi neasumată de "părintele" ei, Ticu Dumitrescu, Legea de organizare şi funcţionare a

Este necesar accesul facil al celor interesaţi la dosarele Securităţii.

Născută cu malformaţii şi neasumată de "părintele" ei, Ticu Dumitrescu, Legea de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a murit după numai opt ani. În acest răstimp, un act normativ "sănătos" şi-ar fi produs efectele şi ar fi aruncat în derizoriu alegaţiile criticilor de conjunctură ai vechiului regim. În paranteză fie spus, mulţi dintre cei care au clamat, şi chiar au susţinut, o asemenea lege n-au dus-o deloc rău nici pe vremea lui "nea Nicu".

Pierduţi opt ani printre dosare, membrii Colegiului CNSAS nu au reuşit să spele obrazul celor batjocoriţi în comunism. În plus, persoanele care s-au perindat pe la conducerea instituţiei au rămas "cu onoarea nereperată". Scandalurile cu iz politic şi acuzaţiile de părtinire au curs şuvoi peste Colegiu. CNSAS a trecut brusc, în 2006, de la adormirea "erei Onişoru" la agitaţia suspectă a "epocii Dumitrescu - Turianu - Secaşiu".

Cetăţenii, interesaţi în primă fază să afle ce prieteni sau rude i-au turnat înainte de `89, au rămas interzişi în faţa sarabandei "descoperirilor" făcute, pe numele unor politicieni, în arhivele fostei Securităţi. "Dana" (Mona Muscă), "Felix" (Dan Voiculescu) sau "Laurenţiu" (Constantin Bălăceanu-Stolnici), dar şi alte persoane mai mult sau mai puţin notorii au ţinut jurnalele de ştiri şi primele pagini ale ziarelor săptămâni în şir. "Sursele" din CNSAS făceau furori în "prime time", dându-le materie primă cetelor de analişti. Şi ce s-a ales din toate acestea?

Instituţia condusă în ultima perioadă de către Ladislau Csendes a creat impresia că este un câmp special amenajat p