La împlinirea a 40 de ani de când primul om a păşit pe satelitul Pământului, NASA îşi propune o altă misiune şi mai ambiţioasă în 2020. Astronauţii ar urma să rămână pe Lună câteva luni, să circule sute de mile pe suprafaţa lunară şi chiar să construiască un avanpost şi un radiotelescop acolo. NASA a marcat aselenizarea prin prezentarea înregistrării video restaurate a misiunii Apollo 11, punând astfel capăt speculaţiilor conform cărora imaginile originale ale celebrului mers al lui Neil Armstrong au fost pierdute.

Filmuleţul a fost restaurat pe calculator de o companie de la Hollywood, Lowry Digital, şi prezintă scenele de la 20 iulie 1969, deja văzute în direct de lumea întreagă, mai ales săritura lui Neil Armstrong de pe scara modulului de aterizare pe solul lunar.

Şi totuşi, mulţi omeni sunt încă de părere că acest “pas uriaş pentru Omenire” a avut loc, de fapt, pe un platou cinematografic din Arizona, un stat din sud-vestul SUA, dominat de peisaje deşertice, informează AFP.

Cursa spaţială

Potrivit acestora, NASA ar fi regizat aselenizarea pentru a deturna atenţia americanilor, plictisiţi de războiul din Vietnam, sau pentru a-i face să creadă că i-au învins pe ruşi în cursa de cucerire a spaţiului.  După lansarea sateliţilor Sputnik de către Uniunea Sovietică în 1957, Statele Unite, cealaltă mare putere a Războiului Rece, nu puteau să se lase mai prejos.

Preşedintele american J.F. Kennedy a hotărât în 1961 să trimită astronauţi pe Lună până la sfârşitul deceniului.La început, americanii au utilizat capsule Mercury, care aveau loc doar pentru pilot şi erau greu manevrabile. Apoi s-a folosit tehnica rendezvous, prin care două nave spaţiale se întâlneau pe orbita Lunii.

Echipajul cobora într-o navetă spaţială mai uşoară, care ateriza vertical pe satelitul pământului, iar apoi astro