Cel mai longeviv dosar aflat pe rolul unei instanţe din judeţ este judecat la Tribunalul Hunedoara încă de la mijlocul anului 2005. Procesul căutătorilor de comori şi-a consumat, în acest timp, aproape 40 de termene, majoritatea soldate cu amânări.

S-a simţit discriminat de judecătoare

Iulian Ceia, unul dintre cei 12 acuzaţi din dosarul comorilor dacice, a cerut recuzarea completului de judecată. Şi-a motivat solicitarea, susţinând că judecătoarea s-a antepronunţat la unele din termenele trecute, că a fost părtinitoare şi l-a discriminat în decursul procesului. Cererea lui a fost respinsă de magistraţi, după o şedinţă în camera de consiliu a tribunalului. Următorul termen al procesului a fost programat la data de 12 iunie.

În dosarul comorilor dacice, 12 persoane sunt acuzate că au făcut parte dintr-un grup de crimă organizată care, în perioada 2000 – 2001, a organizat acţiuni de braconaj în siturile arheologice din Munţii Orăştiei. Potrivit anchetatorilor, la 6 mai 2000, braconierii au descoperit sub o groapă de cult din situl Căprăreaţa, 10 brăţări dacice de aur masiv. Trei săptămâni mai târziu, în acelaşi sit, sub două lespezi de piatră, ei au găsit alte cinci brăţări.

Trafic internaţional

Obiectele, alături de mai multe bunuri de patrimoniu şi tezaure de monezi vechi din aur şi argint, au fost puse în vânzare pe piaţa neagră, în Occident. Ulterior, 11 dintre ele au fost recuperate de statul român şi se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

13 persoane au fost arestate, în mai 2005, sub acuzaţia că au făcut parte din grupul de crimă organizată. Procesul lor a început câteva luni mai târziu, la Tribunalul Hunedoara. Între timp, unul dintre acuzaţi a decedat, iar ceilalţi 12 au fost puşi în libertate. Reprezentanţii Ministerului Culturii şi Cultelor le cer „aurarilor” plata unor desp