Ministerul Finantelor este din nou in postura de pompier. "Nu mai merge asa", declara pe un ton grav ministrul Tanasescu, in timp ce arata cu un deget amenintator spre cei care au blocat cu datorii si Ministerul Finantelor este din nou in postura de pompier. "Nu mai merge asa", declara pe un ton grav ministrul Tanasescu, in timp ce arata cu un deget amenintator spre cei care au blocat cu datorii si pierderi canalele prin care circula banii in economie. Situatia este, intr-adevar, dramatica. Arieratele sau datoriile neachitate la termen de cele 83 de intreprinderi de stat monitorizate au crescut, anul trecut, cu 42% in termeni nominali si cu 21% in termeni reali, adica dupa ce s-a eliminat influenta inflatiei. Valoarea lor era, la 31 decembrie 2002, de 130.000 de miliarde de lei, echivalentul a 4 miliarde de dolari sau 10% din PIB-ul Romaniei. Din suma totala, jumatate (67.000 de miliarde) erau datorii fata de bugete, centrale si locale. Blocarea circuitelor financiare a continuat cu aceeasi intensitate si in 2003, fapt ce a alertat guvernul, care intentioneaza sa intervina inainte ca economia sa intre in colaps. Finantele, in colaborare cu Industria, lucreaza deja la "o schema de compensare-eliminare a arieratelor". Se incearca, in fapt, sa se deblocheze circuitele financiare printr-un jet puternic de bani de la buget ("cateva zeci de mii de miliarde"), dupa care guvernul promite ca "cine nu va respecta regulile, fata de bugetul de stat sau fata de societatile partenere, va disparea de pe piata". Ce sanse de reusita au asemenea scheme, care au mai fost, de altfel, folosite dupa 1989? Arieratele nu sunt o inventie romaneasca. Ele sunt niste credite comerciale utilizate in toata lumea. Pentru ca nici un producator nu-si vinde marfa cu plata pe loc, ci la un anumit termen - trei sau sase luni. "Meritul" romanilor este de a fi transformat arieratele intr-un mijloc de sup