Birgitta Trotzig a împlinit 80 de ani, dar până la ora actuală severa ei estetică n-a fost niciodată întrecută de vreun scriitor suedez - estetica ei stând mai departe deasupra tuturor modelor literare, mai mult sau mai puţin interesante ale literaturii actuale suedeze.

Anul acesta, poeta a fost sărbătorită pentru aniversarea ei, acordându-i-se un premiu în Italia. Mulţi cititori ai ei, în Suedia şi în alte ţări, au aşteptat ca premiul Nobel să-i fie acordat - venise rândul, de mult, ca acest premiu să se acorde unui scriitor suedez a cărui operă e împlinită ca în cazul Birgittei Trotzig. De multă vreme boala face ca ea să nu mai participe la activităţile Academiei, silind-o la izolare, o izolare activă pentru că Birgitta Trotzig îşi dăruie forţele terminării unei noi cărţi din care a citit în public, acum doi ani, când a primit un premiu de excelenţă literară din partea cotidianului "Aftonbladet." Aşa cum am mai scris şi altă dată (în prefaţa traducerii mele la volumul "în inima de rubin" apărută la editura Univers, 1998, pe vremuri privilegiate pentru poezie, cu şefi de editură şi redactori foarte calificaţi), Birgitta Trotzig şi-a păstrat "secretul" creaţiei sale, fiind citită şi foarte iubită de tinerii scriitori şi de cei din generaţia mea. Cuvintele poetei au o forţă care poate să arunce în aer, la vedere şi simţire, un conţinut exploziv, ajungând foarte departe, atât cât se poate ajunge în literatura limbii suedeze.

Estetica severă a Birgittei Trotzig, în mod paradoxal, nu s-a schimbat de la debutul său literar, din 1951, cu cartea "Din viaţa iubiţilor". Lumea interioară descrisă cu atâtea variaţii amintind muzica lui Bach, dă repere senzoriale despre limba vieţii interioare a creatorului. Imaginile descrise nu sunt ale vieţii sociale ci ale vieţii din interior în care sentimentele sunt libere să alunece nedefinite dinaintea t