Valul de răpiri cu scopul obţinerii unei recompense care a cuprins Mexicul în ultimii ani - din 2006, cifra acestora a crescut cu 317% - i-a făcut pe cetăţenii mai înstăriţi să ia măsuri de auto-apărare. Una dintre cele mai populare, folosită de până la 10.000 de persoane, este implantul subcutan al unui cip RFID (identificare prin frecvenţă radio) care, conform companiei producătoare, Xega, transmite prin satelit sau pe frecvenţe radio coordonatele geografice ale poziţiei purtătorului său.

Conform cotidianului american The Washington Post, compania a înregistrat în ultimii doi ani o creştere a vânzărilor cu peste 40%- cu toate că preţurile nu sunt tocmai mici; astfel, cipul costă 2.000 de dolari, la care se adaugă o taxă anuală de alţi 2.000. Printre abonaţi se numără un fost procuror general şi un fost candidat la preşedinţie.

Cipul constă dintr-o mică antenă aflată într-un tub de sticlă, are o lungime de circa 1,3 centimetri şi grosimea unei spaghete, şi este implantat în stratul de grăsime din braţ. Obiectul emite un semnal către o unitate externă, de mărimea unui telefon mobil, care transmite semnalul mai departe către un satelit GPS. Xega susţine că şi în cazul în care unitatea externă este îndepărtată de cip, purtătorul implantului poate fi găsit cu ajutorul unui semnal radio. 178 de persoane ar fi fost astfel găsite în ultimul deceniu, conform unui purtător de cuvânt al companiei.

Americanii sunt sceptici

Mai mulţi cercetători americani pun însă sub semnul întrebării funcţionalitatea cipurilor produse de Xega: conform acestora, cipurile sunt o invenţie de domeniul fantasticului - deocarece orice aparat care comunică cu un satelit, sau chiar şi numai cu reţeaua locală de telefonie mobilă, necesită nu numai o antenă puternică, dar şi o baterie. Justin Patton, directorul unui centru de cercetare al cipurilor RFID de la universitatea din Arka