Arhivistul Ştefania Botez este unul dintre puţinii cercetători care cunosc istoria reală a celui mai renumit tâlhar roman. Documentele atestă faptul că banditul a atacat postul de jandarmi, primăria şi cele trei cârciuni din Carcaliu, satul natal, în 1924.
Născut în Carcaliu, satul lipovenilor de dincolo de Dunăre, Ştefan Terente a terorizat judeţele Brăila şi Tulcea, ani la rând, fiind împuşcat de către un jandarm, abia în 1927. Siguranţa Statului, Prefectura Poliţiei, Grănicerii şi Jandarmerii, Pescăriile - toate instituţiile Statului erau implicate în prinderea banditului.
Penisul lui Terente şi capul acestuia au fost tăiate şi duse la Medicină Legală, la Bucureşti, fiind păstrate în formol mai bine de 80 de ani.
Groaza de Terente era aşa de mare, încât, în 25 iulie 1924, prim-procurorul Brăilei îi propunea prefectului ca recompensa de 50.000 de lei, pusă pe capul banditului, să fie depusă la o bancă, în contul celui care-l va preda autorităţilor, ca să se cunoască numele "trădătorului".
"Date despre Terente am identificat în dosarul Prefecturii Brăila, care cuprinde «indivizi urmăriţi, izgoniţi sau expulzaţi din ţară - comunişti şi spioni», din anul 1924. La un moment dat, se cereau Grănicerilor vase pentru căutarea banditului «care terorizează lumea, omorând şi jefuind persoanele ce le prind». În aceeaşi perioadă, autorităţile din Tulcea solicitau ajutor celor din Brăila, inclusiv Brigăzii de Siguranţă", ne-a precizat Ştefania Botez, consilier în cadrul Arhivelor brăilene.
Potrivit telegramei tulcenilor, în noaptea de 13/14 iulie 1924, banda lui Terente a atacat Postul de Jandarmi Carcaliu, l-a ucis pe şeful de post, plutonierul Bursuc, şi pe un localnic, Cazacenco. Bandiţii au devastat şi jefuit Primăria şi cele trei cârciuni din localitate.
Terente avea atunci 29 de ani. Originar dintr-o familie de pescari li
