L-a reînviat pe Traian Băsescu în postura lui favorită de preşedinte-jucător. Preşedintele era pe ducă, la sfârşit de mandat, decredibilizat în urma referendumului din 2012 şi izolat pe scena politică după ce renunţase telenovelistic la PDL. Mai mult, afacerea Călăraşi picase la ţanc, ca o măciucă menită să distrugă ce mai rămăsese vandabil din imaginea preşedintelui. E adevărat, greşelile USL îl mai învioraseră pe Traian Băsescu, preşedintele reuşind să instituie ieşirile de la 18.30, dar, fără un cutremur major, şeful statului avea puţine şanse să se impună pe agenda politică. A fost nevoie de „Marţea neagră” din Parlament pentru ca preşedintele să capete miraculos puteri, să se dea de trei ori peste cap, să înghită jăratic şi să scoată flăcări pe nas. Traian Băsescu are, fără îndoială, noroc cu carul. De multe ori i s-a întâmplat ca adversarii să-i ofere victoria pe tavă, să ne amintim de Mircea Geoană în 2009, dar Victor Ponta şi Crin Antonescu reuşesc acum turul de forţă de a-i da lui Traian Băsescu toate armele pentru a face praf USL.
A pus ţara într-o situaţie delicată faţă de UE şi Statele Unite. Premierul tocmai se întorsese de la Washington unde statul de drept fusese unul dintre punctele centrale ale discuţiei cu Joe Biden. Pentru ca, doar câteva săptămâni mai târziu, Victor Ponta să le transmită americanilor că nu trebuie să atragă atenţia cu nimic referitor la ceea ce se întâmplă în România. Cât despre europeni, reacţia socialistului Hannes Swoboda spune totul.
A rezolvat dosarul Schengen prin cimetarea hotărârii UE de a ţine România pe dinafară. Cine mai poate sprijini aderarea României după episodul din Parlament?
A eşuat în soluţionarea marilor dosare care au creat controverse în societate, exploatarea de la Roşia Montană şi gazele de şist.
A reuşit să coalizeze protestatari pentru cauze diferite care şi-au canalizat nemulţumir
