Cu toţii am auzit expresia: ai nevoie de 43 de muşchi pentru a te încrunta şi doar de 17 pentru a zâmbi. Această frază ne face imediat să ne întrebăm de ce nu zâmbim mai des. Ştim cu toţii că un zâmbet poate înfrumuseţa ziua, a noastră sau a altora, şi totuşi pare că în ultima vreme nu prea avem multe zâmbete de dăruit.

Şi, bineînţeles, mai există şi acele zile când arunci un zâmbet nevinovat unui străin sperând să primeşti şi tu unul, dar singurul răspuns este o privire confuză şi chiar o încruntare. Un zâmbet este universal, un limbaj fără cuvinte, un mod de comunicare care nu necesită vreo traducere, explică Roberta Gately, asistentă medicală, autoare şi filantrop, pentru„Huffington Post“.

Chiar şi în cele mai negre colţuri ale civilizaţiei, în taberele de refugiaţi, în lumile nefericite, atunci când intri, un zâmbet te recomandă mult mai mult decât numele. Zâmbetul declară că eşti interesat, deschis şi că eşti acolo să munceşti alături de ei. Un zâmbet depăşeşte toate barierele: politice, religioase şi trece chiar şi de graniţele umane.

Un zâmbet oferă mult mai mult decât un simplu sentiment de bine. Un zâmbet eliberează endorfinele, acele semnale din creier care ne impulsionează să ne considerăm fericiţi şi împliniţi. Atunci când chiar ne rupem puţin timp şi zâmbim altcuiva, endorfinele noastre se învârt şi ne simţim imediat mult mai fericiţi. Încercaţi! Nu contează în ce dispoziţie sunteţi, zâmbiţi! Este greu să te lupţi cu efectele unui zâmbet simplu şi este mult mai greu să te încrunţi atunci când te simţi bine.

Acum, încearcă să-i zâmbeşti persoanei pe care o întâlneşti zilnic în autobuz sau pe stradă şi astfel, indiferent de tristeţea şi grijile cu care se confruntă, acest zâmbet o va face să-şi descreţească fruntea.

Acest lucru nu va funcţiona întotdeauna, pentru că vor exista şi persoane care vor catalog