Danezul Johannes Jensen a obţinut preţioasa distincţie literară după patru ani în care Academia Suedeză nu a acordat niciun premiu. Între 1940-1943 Comitetul Nobel a decis să suspende decernarea premiului din cauza războiului. Johannes V. Jensen s-a născut în 1873, la Farso, în Himmerland, şi a studiat mai întâi Medicina, pe care a abandonat-o repede pentru a se consacra literaturii, potrivit propriilor sale mărturisiri.

„M-am născut la 20 ianuarie 1873, într-un sat din nordul Iutlandei, ca al doilea fiu al unui medic veterinar de ţară, H. Jensen. La douăzeci de ani am absolvit cursurile Şcolii Catedralei din Viborg, apoi am studiat Medicina, timp de trei ani, la Universitatea din Copenhaga. La un moment dat, a trebuit să aleg între a-mi continua studiile şi a alege cariera literară”, spunea Jensen.

Cum a devenit celebru

Recunoaşterea sa în domeniul literaturii a început cu publicarea  „Povestirilor din Himmerland” (1898-1910), o serie de nuvele a căror acţiune se petrece, în mare parte, în Danemarca în care s-a născut. A urmat perioada legendelor şi a miturilor, cele pe care le-a îndrăgit cel mai mult ca formă literară. A mai scris romane, versuri, câteva piese de teatru şi multe eseuri.

În primele sale romane, precum „Einar Elkar” (1898), a descris atmosfera bolnăvicioasă ce domnea în Danemarca, dar şi în Europa sfârşitului de veac. Influenţat însă de operele scriitorilor Whitman sau Kipling, dar ajutat şi de propria sa structură morală, a dat naştere „Povestirilor din Himmerland”, în care celebrează natura şi locuitorii regiunii natale.

O lungă perioadă de vreme a lucrat ca jurnalist, scriind articole şi cronici pentru cotidiene, fără însă să reprezinte redacţia vreunui ziar, după cum, în ce priveşte politica, a stat mereu deoparte de orice grup politic. Astfel că a întreprins lungi călătorii