Românii cumpără aurul de 14 carate, produs de serie, în faţa unei bijuterii de 18 carate, piesă de colecţie, de două ori mai ieftină. „Nevândut“, „2.000 de lei“, „nevândut“, „nevândut“... Cam aşa a decurs ultima licitaţie de bijuterii a verii, una în care linia s-a tras la un total de 9.200 de lei. În aceeaşi seară pictura a scos 52.000 de lei, iar obiectele decorative 1.200.
90% grad de adjudecare a fost un procent des văzut la licitaţiile de pictură. Însă la bijuterii 10% încă este un deziderat. Asta în ciuda faptului că nu lipsesc lucrările valoroase, iar preţul aurului din aceste bijuterii este sub cel practicat de magazine.
Multe dintre obiecte sunt lucrate manual, poartă poansoane de secol trecut, mărci ale unor ateliere franceze şi, deşi sunt vândute sub titlul de obiecte de colecţie, ele pot fi scoase din casete şi purtate. Preţurile urcă rar peste cel de pornire. Inel din aur de 18 carate, montură cu safire carré, un safir oval fasetat şi diamante single de mici dimensiuni, 3,67 grame, vândut la 1.400 de lei.
Un safir oval carbochon de 12x10 mm, cu dublu anturaj de diamante, montat într-un pandantiv de argint 925 aurit parţial, 6,50 grame, preţ de vânzare 2.600 de lei.
Moda aurului diluat
O cauză a preţurilor mediocre este lipsa vizibilităţii licitaţiilor de bijuterii, trecute în umbră de recordurile şi valorile mult mai spectaculoase înregistrate de pictură. Unele case de licitaţii au renunţat complet la bijuterii, în timp ce una singură, Alis, susţine licitaţii săptămânale, cu zeci de loturi, anexate licitaţiilor de pictură.
Cu aurul şi argintul bancar la valori istorice, bijuteriile vechi, cu tot cu lucrătură şi cu pietre, sunt uneori mai ieftine decât metalul preţios pe care îl conţin, de cele mai multe ori, aur de 18 carate. Pentru comparaţie, un inel de serie de 2,6 grame, din aur de 14 cara
