De Ziua Minerului, la Uzina Lupeni a fost lume multă la ceremonialul de depunere a coroanelor, mai multă decât cu o oră înainte, la Vulcan.
S-a văzut lucrul ăsta
de când mulţimea, în ritmul săltăreţ al unei sârbe intonate de fanfară, a luat-o pe jos, de la birouri în sus, spre poarta principală a minei, ca să ajungă la uzină. Un tânăr solid şi lat în umeri chiar a încercat o glumă pe muzica asta. Ia s-o punem de-o bătută a zis, el, referindu-se strict, m-a atenţionat el, la jocul popular numit astfel.
După ce vechea sirenă
a uzinei şuierat preţ de câteva minute, în amintirea minerilor care, în august 1929, şi-au găsit sfârşitul sau au fost răniţi în acest loc, a urmat o evocare a celor petrecute cu zeci de ani în urmă. Poate prea amplă, din moment, undeva în spate, am zărit persoane care se uitau la ceas sau care căscau discret.
Numărul coroanelor
care se adunau, pe rând, pe suportul instalat special pentru asta a fost la fel de mare ca în toţi anii care s-au scurs de când sunt comemorate victimele grevei din '29 Lupeni. A depus coroane conducerea şi sindicatul minei Lupeni, Prefectura, Consiliul Judeţean Hunedoara, Camera Deputaţilor din Parlamentul României, Primăria municipiului Lupeni, Consiliul Local al municipiului Lupeni, filialele partidelor politice, jandarmii şi poliţia.
La fel s-a procedat
şi la monumentul din parcul de lângă spital. Surprinzător este că, în acest an, nu s-au depus coroane la troiţa de la poarta doi a minei Lupeni. Loc în care, în august 1977. Minerul de Onoare al Ţării s-a făcut mic de tot când sub picioare i-a trosnit scândura pe care păşea...
De Ziua Minerului, la Uzina Lupeni a fost lume multă la ceremonialul de depunere a coroanelor, mai multă decât cu o oră înainte, la Vulcan.
S-a văzut lucrul ăsta
de când mulţimea, în ritmul săltăreţ al unei sârbe intonate
