Sute de miliarde de lei din fondurile europene au fost irosite pe sistemele de alimentare cu apa din judetul Dolj. Incântati initial ca nu va mai trebui sa strabata kilometri intregi pentru o galeata de apa, doljenii de la sate s-au razgândit atunci când au aflat ca trebuie sa plateasca pentru fiecare metru cub de apa consumat. Daca despre sisteme de canalizare la sate nici nu poate fi vorba deocamdata, proiecte pentru realizarea alimentarii cu apa a comunelor din Dolj sunt destule. In prezent, 15 comune din 104 beneficiaza de apa scoasa din pamânt cu banii Uniunii Europene. Alte zece localitati din Dolj asteapta sa inaugureze astfel de retele pâna la sfârsitul anului 2006. Desi UE s-a gândit ca apa care curge direct la robinetul din curte i-ar mai civiliza un pic pe sateni, iar autoritatile locale si centrale strâng cureaua pentru asigurarea cofinantarii proiectelor, doljeanul de la sat si-a facut mai bine socoteala si s-a abonat la cismea. Abonamentul la cismea, afacere pentru sateni Doljenii prefera apa de la cismele pentru ca este mult mai ieftina si la fel de buna precum cea pe care vecinii mai comozi o platesc cu bani grei. Fiecare sistem de alimentare cu apa receptionat in Dolj este prevazut cu astfel de fântâni stradale de la care vin sa ia apa locuitorii din apropiere. Pentru apa pe care o consuma si pe care nu o contorizeaza nimeni, satenii platesc lunar un pret modic pentru fiecare membru al familiei. In timp ce factura lunara pentru cei abonati la cismea ajunge la 50.000 de lei, satenii bransati la retea sunt nevoiti sa plateasca aproximativ acelasi pret precum craioveanul de rând, intre 15-20.000 de lei pe metrul cub. „Este adevarat ca e mai ieftin sa iti iei abonament la cismea, dar nu poti lua apa de aici decât pentru consum propriu. Daca apa vine la tine in curte o poti folosi in gospodarie, pentru animale si pentru gradina“, a spus viceprimarul comun