Generalul în rezervă Eugen Bădălan, actualmente deputat PDL, a fost găsit vinovat de fapte de corupţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie condamnându-l la patru ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.
De asemenea, Mihai Popescu şi alte patru persoane au fost condamnaţi la câte la patru ani de detenţie cu suspendarea executării pedepsei. Procesul foştilor generali Eugen Bădălan şi Mihail Popescu, care sunt acuzaţi că atunci când au condus Statul Major al Forţelor Terestre (SMFT) ar fi păgubit statul cu 1,2 milioane de euro, continuă, marţi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
La 1 aprilie 2009, un complet de trei judecători al ICCJ a decis restituirea la DNA a dosarului în care generalii Bădălan şi Popescu erau cercetaţi, alături de alte patru persoane, instanţa admiţând, astfel, o excepţie privind necompetenţa urmăririi penale după calitatea persoanei.
Decizia a fost contestată, iar în 19 octombrie 2009, un complet de nouă judecători al instanţei supreme a decis ca acest proces să continue a fi judecat, admiţând recursul DNA.
Avocatul lui Mihail Popescu ceruse ca dosarul să fie restituit la DNA, pentru refacerea urmăririi penale, susţinând că Secţia militară a DNA nu era competenţă în cauză, în anchetă fiind vizaţi şi civili. Potrivit avocatului, ancheta trebuia efectuată de procurori civili de la început.
Avocatul a invocat Decizie 610 a Curţii Constituţionale din iunie 2007.
Curtea Constituţională a stabilit că articolul 3, alineatul 2 din Legea 356/2006 de modificare şi completare a Codului de procedură penală privind competenţa procurorilor militari în dosare în care sunt anchetaţi militari şi civili este neconstituţional.
Concret, în urma acestei decizii a Curţii Constituţionale, procurorii militari pot ancheta doar dosare în care sunt cercetaţi exclusiv milit