O muzică dezlănţuită, dată la maxim, face ca alcoolul să fie mai uşor de consumat, acesta părând 'mai slab'. 'Amestecul de alcool şi muzică este un puternic excitant senzorial şi relaţia dintre ele este complexă', scrie Sante Log, menţionând un studiu publicat în revista Food Quality and Preference, citat de Agerpres.

'Oamenii beau mai mult în cluburi, baruri şi discoteci dintr-o mulţime de cauze, printre care agitaţia, nervozitatea, ca să se dezinhibe şi să lase frâu liber senzaţiilor. Muzica duce fără îndoială la un consum mai ridicat de alcool şi acest studiu arată că cine ascultă muzică are o percepţie alterată a gustului. Experienţe anterioare au demonstrat că zgomotul poate modifica percepţia gustului alimentelor', adaugă Sante Log.

Cercetători de la Universitatea din Portsmouth (Marea Britanie) au apelat la circa 100 de voluntari, cu vârste cuprinse între 18 şi 28 de ani, care consumau regulat alcool (cel puţin opt pahare pe săptămână). Înaintea testului muzical, participanţilor li s-a evaluat mirosul şi gustul. Apoi, timp de trei sferturi de oră, li s-a dat să guste din diferite băuturi alcoolice (cu grad de alcool variabil) şi să noteze caracteristici precum dulceaţa, forţa, amărăciunea, etc. şi senzaţii ca agitaţia, starea pozitivă sau negativă, foamea. În timp ce beau, li s-au creat diferite ambianţe sonore: muzica dintr-un club de noapte, muzică lentă, citirea unui text sau linişte absolută.

'Când au fost expuşi unei muzici asurzitoare, participanţii au considerat sistematic băuturile mai dulci şi mai puţin amare', spun autorii studiului. 'Percepţia asupra conţinutului de alcool este mai scăzută când nivelul sonor creşte', adaugă ei. Prin urmare, în acest tip de ambianţă, oamenii sunt tentaţi să bea mai mult, încheie cercetătorii. O muzică dezlănţuită, dată la maxim, face ca alcoolul să fie mai uşor de consumat, acesta părând 'mai s