Insistenta FMI pentru constructia unui buget perfect echilibrat, daca nu chiar excedentar, precum si refuzul de a accepta alta utilizare a banilor din privatizare decat pentru reducerea datoriei publice ar putea constitui principalele puncte de ruptura in noua runda de negocieri cu FMI, care are astfel sanse sa se soldeze cu abandonarea definitiva a acestui tip de monitorizare a politicilor macroeconomice ale guvernului.
Restrictiile pe care le imbratiseaza expertii Fondului devin tot mai greu de acceptat ca atare, avand in vedere numeroasele nevoi de finantari publice, dar si eficienta scazuta a parghiei bugetare in controlul deficitului extern.
De sase ani de zile, datoria publica a Romaniei este intr-o continua scadere ca pondere in Produsul Intern Brut, apropiindu-se de 20%, in conditiile in care plafonul valabil in tarile UE este de 60% din PIB.
Stocul datoriei publice interne nu trece de 3,9 miliarde de euro, cheltuielile cu dobanzile fiind estimate la circa 320 milioane de euro pentru anul in curs. In acelasi timp, datoria externa publica si public garantata insuma la sfarsitul lunii august 11,3 miliarde de euro, in timp ce datoria externa negarantata public se ridica la 10 miliarde de euro.
Chiar daca in proiectiile Ministerului Finantelor datoria publica interna urmeaza sa creasca pana la un stoc de 7,6 miliarde de euro in 2009, ponderea in PIB a cheltuielilor cu dobanzile ar urma sa scada usor, de la 0,4% in prezent la 0,32% in 2009.
Cu toate acestea, FMI nu se lasa convins de proiectul Finantelor de a incadra drept "deficit bugetar sanatos" folosirea banilor din privatizare pentru investitii in infrastructura sau pentru reforma sistemului de pensii.
Avand in vedere incasarile din privatizare de mai multe miliarde de euro asteptate anul acesta si anul viitor, Romania ar ajunge sa-si redu
