Foto Shutterstock Industria românească a rămas din 1990 şi până acum fără producţie de camioane, locomotive şi tractoare, iar economia este susţinută de exportul de autoturisme, aspiratoare şi frigidere.
Exporturile României au crescut din 1990 şi până astăzi de la 6 mld. dolari la 60 mld. dolari, însă potrivit unor date recente prezentate de viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, 32 din cele mai importante 40 de pieţe de producţie ale României au scăzut în această perioadă şi nouă dintre ele, precum tricotaje, ţesături, tractoare, autobuze, maşini de spălat, locomotive şi camioane, au dispărut după 1990 sau au scăderi de peste 90%.
Între timp, datoria externă a crescut de la zero la aproape 100 mld. euro în ultimii 23 de ani, din care datoria publică este de 20 mld. euro şi restul privată.
Mediafax va analiza astăzi în cadrul unui seminar dez/reindustrializarea României şi situaţia industriei locale.
Cu tot procesul amintit de scădere a valorii de producţie pe cea mai mare parte a categoriilor de produse industriale româneşti, producţia industrială are o pondere de 26% în PIB, peste media UE de 20%. Analiştii explică declinul acestor pieţe prin faptul că fabricile de producţie nu au fost privatizate la timp şi banii statului care trebuia să meargă în investiţii pentru modernizarea combinatelor au fost risipiţi de guvernele care s-au succedat după 1989 pe protecţie socială.
„Problema este că s-au făcut greşeli, nu s-au luat decizii ferme şi la timp şi am întârziat prea mult cu restructurările şi privatizările în detrimentul unor politici sociale. În esenţă, după părerea mea, n-am lăsat pieţele să funcţioneze pentru că altfel aveam mai multe investiţii şi uzine viabile, am amânat funcţionarea economiei de piaţă, cu greu am intrat în UE, abia în 2007, şi totodată am avut restricţii în termenii politicilor
