(Foto: )
Incercand sa deschida mintile consilierilor locali si ai reprezentantilor Primariei, in ce priveste importanta construirii unei viziuni pentru dezvoltarea durabila a municipiului si apoi a asumarii acesteia, Consiliul Civic Local a organizat saptamana trecuta dezbaterea cu tema "Sa ne asumam responsabilitatea Clujului din anul 2020", in cadrul careia a incercat sa demonstreze ca "se poate". Membrii CCL - reprezentanti ai mediului de afaceri si ai societatii civile - au prezentat si explicat modelul de dezvoltare a orasului suedez Malmő, respectiv a Dubaiului, capitala emiratului arab omonim.
Astfel, cele doua posibile directii de dezvoltare a Clujului, in urmatorii 15 ani, intrevazute de CCL, au fost axate pe infrastructura si dezvoltare urbanistica (Malmő), repectiv pe construirea unui centru financiar strategic.
Din pacate, reprezentantii CCL si invitatii acestora, arhitecti si bancheri, nu s-au bucurat de o deschidere prea mare din partea decidentilor, reprezentati la dezbare doar de viceprimarul Boros Janos si de consilierul democrat Adrian Gurzau.
Curaj suedez
Tiberiu Kadar, specialist in dezvoltarea afacerilor si responsabil cu promovarea competentelor suedeze, in Suedia, a demonstrat ca intre orasul Malmő si Cluj exista nu doar numeroase asemanari (numar de locuitori, structura ocupationala a populatiei, industrii dezvoltate si puncte forte pentru atragerea investitiilor: infrastructura, specializarea inalta a fortei de munca etc) dar si potential asemanator de dezvoltare. "Malmő se lauda ca aduce 20 de milioane de consumatori, de pe o raza de 500 de kilometri, in 12 ore. Clujul poate oferi investitorilor, pe aceeasi raza de 500 de kilometri, 60 de milioane de consumatori, in doar 4-5 ore.
In primul caz vorbim de legatura cu Danemarc
