De la greci putem învăţa şi lucruri bune, şi lucruri rele. Depinde de noi. Inclusiv la fotbal. Dar mai ales despre sau pentru politică. Într-una dintre fabulele lui Esop, un bătrân în pragul morţii le explică fiilor săi că doar unirea îi va ajuta să supravieţuiască. Ca să le demonstreze acest lucru, el îi îndeamnă să rupă un mănunchi de nuiele. Evident, niciunul nu reuşeşte. Apoi le dă separat câte o nuia, pe care aceştia, desigur, o rup cu uşurinţă.

Lecţia lui Esop este valabilă, în opinia mea, şi pentru USL. Dacă, la început, coaliţia de partide a funcţionat coerent ­ în condiţiile definirii adversarului extern, comun ­, în perspectiva redefinirii statutului şi intereselor pentru alegerile de anul viitor, partidele din coaliţie sunt tot mai divizate. Pericolul este că “pactul de coabitare” al alegătorilor cu USL să nu mai funcţioneze şi fiecare dintre partidele de la guvernare să plătească preţul nemulţumirilor care se acumulează, inevitabil. Din acest motiv, lecţia lui Esop este foarte importantă. Altfel, resentimente personale, replici acide ar putea distruge ceea ce s-a construit cu greu. Evident că de asemenea fisuri ar beneficia reprezentanţii actualei opoziţii. Esenţială pentru perioada următoare ar trebui să fie, în opinia mea, preocuparea pentru o bună guvernare, bazată pe eliminarea incompetenţei şi a clientelei politice din administraţie. Altfel, descentralizarea nu va avea nici un efect.

În mod paradoxal, o opoziţie slabă afectează liantul intern al coaliţiei de guvernare, lăsând loc liber bătăliilor de la nivel local sau central pentru diverse zone de control sau de putere ­ ca trambuline pentru viitoarele cicluri electorale.

Cicliştii ştiu că pe velodrom, pentru a câştiga, concurentul cel mai valoros stă în trena colegilor, pentru a nu lua vântul în piept, de-a lungul întregii curse. Rareori concurenţii solitari câştigă