Bucureştiul anului 2013 a pierdut o parte din aroma vremurilor de altădată, odată cu demolarea mai multor clădiri istorice în jurul cărora au gravitat poveşti nemuritoare, printre care şi Hala Matache, un simbol al Capitalei. ONG-urile de profil s-au opus demolărilor, dar nu s-au bucurat prea des de succes.

Celebra Hală Matache, clădire clasată ca monument istoric şi cultural, a fost ani de-a rândul subiect de dispută între cei care susţineau că păstrarea şi reabilitarea ei sunt esenţiale şi o altă tabără care susţinea că monumentul ar trebui mutat din calea bulevardului care va uni nordul Bucureştiului cu sudul.

În cele de urmă, controversata clădire a fost demolată la începutul acestui an, iar procesul a început în timpul nopţii, stârnind şi mai multe comentarii şi controverse în rândul celor care nu erau de acord cu distrugerea clădirii de patrimoniu.

Decizia de a demola clădirea a venit la pachet cu lucrările de pe artera Berzei- Buzeşti, iar ONG-urile au contestat proiectul încă din prima clipă pentru că, spunau atunci, că odată cu demolarea clădirilor din zonă se pierde o partă din Bucureştiul vechi.

Hala Matache, 50 de metri mai în spate

La jumătate lunii trecute, Sorin Oprescu spunea că refacerea clădirii de patrimoniu va avea loc în momentul în care va găsi o persoană care să poată susţine financiar relocarea. Explicaţia edilului a fost simplă: în acest moment municipalitatea nu are un buget disponibil pentru acest lucru. „Acum nu am bani“, preciza Oprescu.

Monumentul urmează să fie reconstruit cu ajutorul mai multor elementele arhitecturale cu valoare de patrimoniu, pe un amplasament din apropiere, la 50 de metri în spate, după cum a spus primarul general.

În ceea ce priveşte lucrările principalele de pe artera Buzeşti- Berzei, acestea constau în modernizarea liniei de tramvai, a carosabilului şi a trotuarelo