Mecanismul prin care vor fi distribuite pierderile în rândul creditorilor privaţi ai unei bănci aflate în colaps şi cadrul de reglementare pentru un eventual sprijin din bani publici au fost decise de miniştrii de Finanţe, la Bruxelles, după şapte ore de negocieri. Astfel, a fost elaborat un proiect de directivă europeană privind gestionarea băncilor ajunse în pragul insolvenţei, care include procedura de bail-in, cu taxarea depozitelor negarantate, utilizată în cazul Bank of Cyprus.
Acordul descrie modalitatea în care pot interveni guvernele naţionale în sprijinul băncilor şi stabileşte rolul Mecanismului European de Stabilitate, fondul de urgenţă de 500 miliarde euro creat de zona euro, relatează Mediafax. În esenţă, este vorba de un compromis privind modul de salvare sau lichidare a băncilor, evitându-se folosirea banilor publici. Oficialii au arătat că adoptarea planurilor ar trebui să consolideze încrederea investitorilor şi să contribuie la soluţionarea crizei datoriilor de stat.
Să nu mai plătească contribuabilii
Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat că înţelegerea reprezintă un pas important în vederea garantării că acţionarii şi creditorii băncilor vor fi primii care pierd dacă o instituţie se prăbuşeşte. Mai exact, pentru a evita situaţia în care contribuabilii trebuie să plătească atunci când o bancă trebuie să fie restructurată sau lichidată, miniştrii au fost deja de acord ca pagubele să fie suportate, în ordine, de acţionari şi creditori, iar dacă va fi cazul şi de deţinătorii de obligaţiuni bancare şi deponenţii cu sume mai mari de 100.000 de euro în cont.
Guvernele pot naţionaliza bănci
Unele ţări au avut, însă, altă poziţie. Franţa şi Regatul Unit au solicitat posibilitatea de a beneficia de o anumită flexibilitate în cazuri individuale. Germania, Olanda şi Fin